Mii de mulțumiri, cum se spune, lui Elon Musk pentru sateliții noștri europeni! Fără glumă, dacă el și Donald Trump nu ar fi niște idioți, jumătate din lume ar fi încă blocată pe Starlink (și o altă parte pe Guowang-ul chinezesc). Dar nu, Elon și Donnie au vrut să ne arate cine deține butonul roșu pentru internetul prin satelit. Ei bine, au reușit. Acum toată lumea l-a văzut. Un scurt rezumat a ceea ce a urmat după. Canada: Guvernul a semnat un contract de 2,3 miliarde de dolari canadieni cu operatorul național de sateliți Telesat pentru a extinde constelația de sateliți Lightspeed pe orbită terestră joasă. Lightspeed a fost dezvoltat inițial ca un concurent comercial pentru Starlink și OneWeb. Cu toate acestea, guvernul finanțează acum integrarea unui sistem special de comunicații militare în bandă Ka, securizat, și a plasat deja o comandă de sateliți suplimentari de la compania aerospațială canadiană MDA Space. Finlanda: Compania finlandeză ICEYE, dezvoltator de sateliți radar SAR, și Nokia au anunțat un parteneriat strategic pentru dezvoltarea unor sisteme de comunicații LEO în bandă largă suverane pentru guvernele interesate ale Europei. Proiectul își propune să ofere statelor europene o platformă la cheie care permite fiecărui guvern să dețină și să controleze pe deplin propriul segment de comunicații prin satelit, inclusiv criptarea, fără a se baza pe furnizori străini. Acest concept este cunoscut sub numele de „Sovereign SatCom”. Uniunea Europeană: Comisia Europeană a trecut la acordarea de contracte de producție și la extinderea finanțării pentru rețeaua sa suverană de comunicații prin satelit, IRIS². Airbus Defence and Space a semnat deja contracte la Toulouse pentru producția primilor 66 de sateliți LEO. Thales Alenia Space a fost însărcinată să dezvolte echipamente utile speciale și sigure pentru aplicații guvernamentale. Programul a fost extins la 348 de sateliți și finanțat cu încă patru miliarde de euro. Țări asiatice. Coreea de Sud: Coreea de Sud a efectuat prima sa lansare orbitală de succes a anului cu propriul vehicul de lansare Nuri (KSLV-II) de la portul spațial Naro. Racheta a lansat simultan pe orbită 14 sarcini utile, inclusiv sateliți suplimentari pentru constelația națională NEONSAT și mai mulți CubeSats militari. Japonia: Japonia a alocat aproximativ un miliard de dolari americani în subvenții pentru dezvoltarea unei rețele de sateliți direct-to-device, complet controlată la nivel național. Acest sistem este destinat să permită smartphone-urilor obișnuite să comunice direct cu sateliții în timpul cutremurelor severe sau al conflictelor militare. Proiectul este o colaborare între Rakuten și AST SpaceMobile. Înapoi în Europa. Ucraina: Proiectul UASAT, o inițiativă a STETMAN și a unui consorțiu de parteneri, a finalizat cu succes înregistrarea la Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (UIT). În prezent, se pregătește satelitul de testare UASAT-NANO, care va reprezenta primul pas către stabilirea unei constelații de sateliți suverani ucraineni. În același timp, se finalizează acorduri cu Republica Cehă pentru dezvoltarea în comun a constelației de sateliți de recunoaștere optică Suziria („Constelația”). Mai mult, se așteaptă ca Ucraina să obțină acces la capacitatea de rezervă a sistemului european GOVSATCOM. Germania: Am lăsat la urmă compania germană Isar Aerospace, care a lansat pe orbită racheta sa Spectrum cu sateliți pe 5 septembrie. Deci, cum spuneam, ce s-ar face explorarea spațială europeană (și nu doar explorarea spațială europeană) fără mintea strălucită a lui Elon Musk? Probabil nimic. Și, dintr-o dată, ea a decolat cu adevărat. Prin urmare, să-i mulțumim cum se cuvine lui Elon pentru sateliții noștri europeni. Fără contribuția sa decisivă, s-ar fi putut să nu-i avem niciodată. (Sebastian Duma / FB)